sâmbătă, 8 februarie 2020

Despre Rugăciune: Luca 18, 10-14

După rugăciunea de început, copiii mai mari au privit imaginea cu vameșul și fariseul și au descris ceea ce văd. Apoi, au citit cu voce tare pericopa evanghelică ce se va citi mâine la Sfânta Liturghie, cea despre vameș și fariseu, Luca 18, 10-14.




Ne-am jucat un fel de v-ați ascunselea, numai că în jocul nostru unul se ascunde, iar ceilalți închid ochii. Toți îl caută pe cel care s-a ascuns și, pe măsură ce îl găsesc, se așază în liniște lângă el.
Am repetat jocul, numai că de data aceasta cel care se ascunde începe să se roage; cei care îl găsesc se așază lângă el și încep să se roage în gând și ei.




Ne-am adunat laolaltă și am povestit despre cum a fost jocul, despre cum ne rugăm singuri și împreună cu ceilalți, despre cum putem să ne ajutăm unii pe alții prin rugăciune.

Am reluat o discuție de altă dată, despre rugăciune, am ales cuvintele rugăciunii (mărgele colorate) dintre alte cuvinte amestecate (boabe de linte) și le-am înșirat pe ață (precum cuvintele alăturate ale rugăciunii). Le-am propus copiilor să ne rugăm cu rugăciunea inimii, în timp ce înșirăm mărgelele pe ață și am dat naștere uui dialog, din care am avut de învățat:

- Cum să mă rog în timp ce lucrez? (Ș.)
- Se poate, nu asta ne îndeamnă Sf. Ap. Pavel, să ne rugăm neîncetat? (eu)
- Da, dar parcă așa nu simt rugăciunea... (Ș.)
- Hai să mai încercăm împreună să ne rugăm și să continuăm să înșirăm mărgele.
- Cred că asta a vrut să spună tata când mi-a zis că pot să mă rog și când dorm (M.)
- Da, dacă ești obișnuit să zici rugăciunea inimii, inima ta ajunge să se roage și când faci altceva.



- Uaaa, parcă sunt niște nestemate mărgelele! (M.)
- Și nu sunt cuvintele rugăciunii nestemate printre alte cuvinte?






Niciun comentariu: