Pescuirea minunată 1 (Luca 5, 1-11)

 Azi am povestit/ citit despre Sfinții Eustatie (20 sept.) și Casdoas (29 sept.), despre familiile lor, și... am pescuit.

Sigur, nemulțumirea a fost că nu am pescuit direct din apă, precum apostolii din Evanghelia cu pescuirea minunată, ce s-a citit azi. Și nici cu năvodul, dintr-o dată. Am avut parte de pești din hârtie, capsați, și de undițe cu magnet slab... Cum să fii azi pescar de oameni?

Ca la pescuitul nostru de azi: cu răbdare, potrivind delicat fiecare mișcare a undiței cu magnet, căutând cu drag fiecare capsă a fiecărui pește. Și bucuria e cu atât mai mare când reușești să prinzi măcar un peștișor.

-Evanghelia după Luca 5, 1-11

-Despre Sf. Eustatie și credința lui, din cartea „12 Luptători și Eroi adevărați”:

https://www.youtube.com/watch?v=v9LoMEwyevQ

-Despre Prințesa Casdoas și curajul ei, din cartea „12 Prințese și Împărătese adevărate”:

https://www.youtube.com/watch?v=sQCmsrQeS7o

Despre Sfânta Cruce și lepădarea de sine (Marcu 8, 34)

- Ce înseamnă „să se lepede de sine”?

- Să-ți urmezi inima!

Azi asta am încercat să facem:

1. Am scris pe bilețele fiecare ce ne place foarte mult să facem, dar știm că nu e ok și ar trebui să nu mai facem; am „lepădat” ce nu este de folos sufletului nostru, aruncând la gunoi bilețelele; încercăm să urmăm ceea ce este de folos inimii noastre.

- „Îmi place să stau mult la televizor/telefon chiar dacă știu că nu e în regulă”;

- „Vorbesc mult/ mă fâțâi/ mă plimb la biserică și nu e bine, că nu mai știu ce se spune la slujbă, nu țin minte nimic;

- „Fac gălăgie multă la biserică”;

- „Mă bat și urlu”;

- „Nu vreau să împart lego cu fratele meu”;

2. Ne-am luat crucea, am purtat-o și ne-am întrebat cât de grea o fi fost crucea Mântuitorului;

3. Ne-am dat seama că putem să-l urmăm pe Hristos, dacă ținem seama de ce am aflat în Evanghelia din duminica trecută.

Mai știți?

Din Evanghelia de azi:

„Oricine voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie.” (Marcu 8, 34)

Despre dragoste (Ioan 3, 13-17, duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci)

 Când n-ai idee ce-ți spune Dumnezeu și vrei să știi dacă Îi pasă de tine, începi să-L cauți.

Noi am căutat cuvintele Mântuitorului... prin curtea bisericii, împărțiți în 3 grupe și le-am găsit.

Am aflat că bucuria, iubirea și puterea de a trece prin toate nu vin dintr-o dată, ci prin credință, prin dăruire, prin asumarea suferinței.

Vă doresc să găsiți bucuria și puterea de a începe un an școlar cum n-a mai fost până acum...

Sfânta Evanghelie după Ioan 3,13-17

Pilda lucrătorilor viei (Matei 21, 33-44)

 Știu, e duminică și n-ar trebui să lucrăm... Dar noi am lucrat pe plantațiile de vie. Fiecare la via ( =sufletul) lui: am găsit o bucată de pământ, am plantat și îngrijit via. Apoi ne-am dat seama că via nu poate fi lăsată fără împerjmuire, fără un gard, roadele ei să nu se risipească (sufletul nu poate fi lăsat la voia întâmplării, roadele lui s-ar risipi), așa că ne-am apucat s-o împrejumim cu gard (sufletul îl împrejmuim cu iubire) și cele rele nu mai pot intra.

- Nu reușesc să pun tot gardul! E greu să înfigi bețe în pământ! Nu mai pot!

- Așa repede renunți? Hai să mai încercăm!

- Te ajut eu!

...

-Ai grijă, bețele mele sunt fragile, abia le-am pus.

Nu e ușor să rodim gânduri, fapte bune, să ne împrejmuim cu iubire, să ne păzim sufletul de cele ce ne împrăștie și să fie și trainic gardul...

(Evanghelia de azi: Pilda lucrătorilor viei, Matei 21, 33-44)