Încă o sâmbătă petrecută la Facultatea de Arte și Design, mai precis la atelierul de gravură. Cu bunăvoința lui Remus ne-am mai bucurat odată de această tehnică spectaculoasă care este gravura. Dar să nu uităm că tema noastră ”Culorile în Ortodoxie” a ajuns la auriu/galben. Cum în 9 noiembrie l-am prăznuit pe Sfântul Ierarh Nectarie, Florina ne-a arătat o minunată icoană în care Sfântul Nectarie are veșmintele aurii.
Ne-a explicat atunci cum că auriul/galbenul este o culoare ce se folosește în biserică atunci când este prăznuit Mântuitorul, Sfinți Profeți și Apostoli sau Sfinți Ierarhi. Culoarea aurie semnifică bogăţia darurilor Sfântului Duh, de aceea este o culoare predominantă a veşmintelor liturgice.
Cei mai mici au colorat fişele cu Sfântul Nectarie...
...şi cei măricei au copiat icoana la masa luminată.
Din când în când, trăgeam cu coada ochiului la ce ne pregătește Remus. Eram cu toții nerăbdători să începem. Și mămicile au venit la fel de entuziasmate, ca și noi, și au așteptat cuminți să începem.
În sfârșit ne-am pus pe treabă. Chiar dacă am mai trecut prin atelierul de gravură, l-am rugat pe Remus să ne mai povestească odată despre tainele acestei tehnici. L-am ascultat cu mare atenție...
După ce ne-a prezentat ce este cerneala tipografică, care este secretul ca imaginea să se imprime pe hârtie, ne-am apucat de lucru. Mai întâi am dat cu rola prin cerneală iar mai apoi pe plăcuța noastră de metal pe care se afla icoana cu chipul Sf. Nectarie.
După ce am dat bine,bine și ne-am asigurat că cerneala a pătrus în fiecare linie, ne-am îndreptat înspre presă.
Aici am așezat plăcuța iar mai apoi o coală de hârtie, am acoperit cu o pâlsă mare și am învârtit cu maaare dificultate, cu forță și sudoare la roata care face ca masa pe care sunt așezate să treacă pe sub presă. Noroc că noi suntem voinici și am mâncat bine de dimineață și în echipă am reușit.
Uau!!! Incredibil... Imaginea s-a transpus pe hârtie. Vă dați seama că așa se tipăreau toate cărțile până nu demult?
Minunat! Ne-a placut cu atât mai mult cu cât ne-am și murdărit puțin...(dar mama nu s-a supărat, nu?)
Abia așteptăm să mai venim... Mulțumim Remus!
