Se afișează postările cu eticheta Cărți minunate. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Cărți minunate. Afișați toate postările

duminică, 19 martie 2023

Despre Postul Mare și Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul

 Până la urmă despre ce este postul?

Despre a te întoarce către tine însuți și a te privi ca-ntr-o oglindă. Despre a nu întoarce capul în altă parte, dacă nu îți place ceea ce vezi și a încerca să faci ceva să îți placă, fără cosmetizări;
Despre cum îți este privirea, ce îți spun ochii, ce-ți spune inima;
Despre cum ți-e zâmbetul care, da, poate fi de mai multe feluri;
Chiar și despre cum ne ducem crucea, care o fi ea...
Pentru noi, azi, oglindă ne-a fost natura de afară și din cartea „La școala bunicii”(Mănăstirea Diaconești, Ed. Bonifciu, 2019).
Cu un pic de strădanie, cu un pic de rugăciune, ne apropiem încet-încet de Înviere...












duminică, 26 februarie 2023

Pregătire pentru începutul Postului Mare

 „Postul Mare e un dar minunat, o vreme aparte care aduce în fiecare an echilibru în inimile noastre. ”

Ne întrecem care mai de care să fim primii, să ieșim în evidență, să ne vadă lumea.
Ne cățărăm pe scaun, ne străduim să ne păstrăm echilibrul, cu mâna întinsă spre bec/neon, ca piatra noastră fluorescentă să fie mai luminoasă decât pietrele celorlalți. Ce grozavi suntem!
Dar, dacă vine vorba de sufletul nostru, de viața noastră în raport cu Dumnezeu, mai suntem la fel de motivați? Mai vrem să ne apropiem la fel de mult de Lumină, fără să ne întrecem cu alții, ci doar cu noi înșine? Și, după ce ne-am apropiat și am luat un pic de Lumină, o știm păstra și apoi să o împărțim și altora? Și, dacă ni se întunecă iar inima, mai suntem dispuși s-o luăm de la capăt?
De mâine începem călătoria spre Înviere.
Din când în când, ne mai poticnim și avem nevoie de un sprijin.
Cartea „Să îngrijim grădina inimii noastre. Cugetări zilnice pentru familie de-a lungul Postului Mare.” (de E. Bjeletich și K. Wenger, Ed. Doxologia, 2021) ne vine în întâmpinare.
Post binecuvântat!😇







miercuri, 20 ianuarie 2021

Vindecarea celor 10 leproși (Luca 17, 11-19)

Despre duminica ce a trecut, 17 ian. 2021

Despre durere și suferință. Despre recunoștință și dragoste. Despre cei zece leproși împovărați de boală. Despre bucuria vindecării și uitarea facerii de bine... Despre uitarea de Dumnezeu.

Dar mai ales despre dragostea care înlătură uitarea și este recunoscătoare. Chiar dacă numai unul din 10 e recunoscător.

Apoi, despre dragostea care naște întrebări. Și copiii care găsesc răspunsuri și găsesc noi întrebări. Atât de multe, că cei mici cu toată răbdarea lor (și au avut muuuultă răbdare :), devin nerăbdători. Dar cum să lași întrebările în toi, fără răspunsuri? Cum să oprești copiii din întrebat și vorbit, când abia au dat frâu liber sufletului? Chiar dacă au devenit nerăbdători și părinții? :) 










Mai sus, cartea minunată care ne-a ajutat să găsim răspunsuri, care i-a bucurat pe copii și i-a făcut să se deschidă „Sfânta Spovedanie pe înțelesul copiilor”, Editura Doxologia


duminică, 18 octombrie 2020

Învierea tânărului din Nain (Luca 7,11-16)

 Învierea tânărului din Nain (Luca 7, 11-16) și ziua Sf. Evanghelist Luca

Cum să le vorbești copiilor depre moartea unui tânăr și apoi despre învierea lui?
Azi ne-am gândit la suferința mamei care își pierde fiul și la bucuria pe care i-o aduce Hristos, înviindu-l.
- Putem noi, ca oameni, să înviem pe cineva?
- Nu, doar Dumnezeu poate.
- Dar oare putem să „înviem” o inimă tristă, putem ajuta pe cineva necăjit, întristat, bolnav?
Le-am spus copiilor despre ce am învățat de la Maica Siluana: fiecare și-a ascultat inima, cu mâna pe piept și am aflat cum, cu fiecare bătaie a inimii, Dumnezeu ne spune „te iubesc, te iubesc, te iubesc...” Le-am spus și ce m-a întrebat odată o fetiță:
- Dacă inima se oprește și murim, atunci Dumnezeu nu ne mai iubește?
Ne iubește și atunci, mai ales dacă și noi I-am răspuns cu iubire, fiind buni unii cu alții. Iubirea nu încetează, ci se înmulțește.
Am citit din „Cartea bunătății”, de Cristina Andone (Ed. Univers, 2019) și ne-am pregătit inimile să învie pentru noi și pentru cei din jur.
„Bunătatea începe cu tine.[...]
Bunătatea este grijă față de ai tăi. Acasă nu e doar un acoperiș, este o poveste despre dragoste, răbdare și liniște în familie.[...]
Bunătatea este o inimă deschisă față de cei ce o duc mai greu decât tine.[...] Fii alături de ei.[...] Ți-e atât de bine când faci bine...”



duminică, 27 septembrie 2020

Pescuirea minunată 1 (Luca 5, 1-11)

 Azi am povestit/ citit despre Sfinții Eustatie (20 sept.) și Casdoas (29 sept.), despre familiile lor, și... am pescuit.

Sigur, nemulțumirea a fost că nu am pescuit direct din apă, precum apostolii din Evanghelia cu pescuirea minunată, ce s-a citit azi. Și nici cu năvodul, dintr-o dată. Am avut parte de pești din hârtie, capsați, și de undițe cu magnet slab... Cum să fii azi pescar de oameni?
Ca la pescuitul nostru de azi: cu răbdare, potrivind delicat fiecare mișcare a undiței cu magnet, căutând cu drag fiecare capsă a fiecărui pește. Și bucuria e cu atât mai mare când reușești să prinzi măcar un peștișor. 🙂
-Evanghelia după Luca 5, 1-11
-Despre Sf. Eustatie și credința lui, din cartea „12 Luptători și Eroi adevărați”:
-Despre Prințesa Casdoas și curajul ei, din cartea „12 Prințese și Împărătese adevărate”:





duminică, 23 august 2020

Pilda datornicului nemilostiv (Matei 18, 28-35)

 Uneori nu este nevoie decât de o linie roz, trasată cu creta pe un asfalt încins...

Și de joc. Ne-am învârtit și am încercat să mergem drept. Pe linie. Evident că nu ne-a ieșit. Mie mai deloc

🙃. Când copiii văd în loc de linie și asfalt un pod îngust peste o apă, deja echilibrul de la prima trecere se clatină și mai tare. Așa că ne așezăm să ne mai treacă din amețeli și unul dintre copii povestește despre pilda datornicului nemilostiv. Despre iertare. Despre iubire. Despre greșeli și îndreptare. Despre biserică și cum ne ajutăm unii pe alții. Și-apoi vor din nou să se învârtă. Și să pornească amețiți pe cărarea roz. Doar că acum îl aud pe M., încurajând-o pe S.: „Mergi drept pe calea vieții!” (cuvintele și concluzia îi aparțin) și altceva nu-mi mai trebuie. M-am lămurit cu ceea ce vreau:
„La vie en rose” sau viața între iubire, iertare și îndreptare.