Vârsta: 11-15 ani
Tema: Ateliere ArtCosmice. Despre muzică și ritm
Coordonator: Liliana Vid, prof. pian; Florin Lăzărescu, actor
Prima întâlnire din cadrul ArtCosmice-lor reuniri cu adolescenţii s-a desfăşurat în domeniul muzicii clasice, avându-l ca ”material didactic” pe Ludwig van Beethoven, rebelul din Bonn, în prima parte a întâlnirii, pentru ca apoi copii să înveţe despre ritm prin jocuri practice.
I.De
ce ar fi muzica domeniu de interes pentru copii?
Pentru că muzica este forma de exprimare a
sufletului, a gândurilor, a sentimentelor atunci când cuvintele sau gesturile
nu mai sunt de ajuns.
De ce să ne exprimăm prin muzică clasică şi nu prin alt gen muzical?
Pentru că muzica clasică este cel mai complex şi
profund gen muzical. Bogătia de sentimente, de impresii, de gânduri, care se
regăsesc într-o persoana poate fi pusă în formă şi exteriorizată prin acest fel
de muzică. O asemenea diversitatea de ritm, de armonie, de melodie ca în muzica
clasică nu o mai întâlnim în nici un alt
gen muzical.
De ce Ludwig van Beethoven?
Pentru că viaţa şi muzica lui se oglindesc foarte
bine şi frumos una în cealaltă. Copiii
au vizionat părţi dintr-un documentar care îl prezintă pe Beethoven în diverse
ipostaze:
-
un geniu al improvizaţiei şi un virtuoz al pianului, într-un concurs cu alt
mare pianist al vremii. "Telespectatorii" au putut identifica în
acestă scenă originalitatea în tehnică şi armonie, curajul de a exprima muzica
sufletului său atât de diferită de aceea a compozitorilor contemporani lui,
talentul sfidător şi ironic al lui Ludvig, dar sigur pe el şi atât de melodios.
-
relaţia pe care a avut-o cu profesorul lui vienez Haydn, de la care a absorbit
toată învăţătura trecutului despre clasicism şi preclasicism în muzică.
Bazându-se pe tradiţie, adică pe formele şi armoniile deja existente în muzică,
copiii au privit cum Ludwig a putut să
îşi caute şi în final să descopere calea
proprie, vocea interioară transpusă în muzică (furtunoasă, dezlănţuită, dar
puternică şi totdeauna cu un final senin).
-sentimentul
de dragoste care l-a nutrit faţă de eleva sa, contesa Julieta Gucciardi pentru
care a compus Sonata lunii.
-
sfârşitul vieţii compozitorului, marcat de pierderea totală a auzului,
ceea ce nu îl împiedică să compună Simfonia
IX care se termină cu celebra Odă a
bucuriei, un imn al armoniei şi înfrăţirii între oameni.
Această ultimă declarație muzicală a lui
Beethoven arată foarte clar că rugăciunea lui către Dumnezeu - aceea de a-i
dărui bucurie în viață - a fost
ascultată. Mai mult chiar, Dumnezeu l-a înzestrat cu putința de a împărtăși
acestă bucurie oamenilor prin muzica lui. De altfel, se pare că Beethoven și-a
dobândit liniștea interioară abia după ce a compus Simfonia a IX-a, considerând că atunci a reușit să exprime, în sfârșit,
tot ceea ce Dumnezeu a sădit în sufletul și mintea lui.
Adresele de web unde se găsesc filmele BBC
despre viața lui Beethoven sunt:
http://www.youtube.com/watch?v=YueD9vB51hk
http://www.youtube.com/watch?v=5XsgaBl7KMI
http://www.youtube.com/watch?v=UUJW0AdFqlY
Adresa de web unde se găsește filmul
artistic Immortal Beloved:
http://filmehd.net/immortal-beloved-1994-filme-online.html
II.
Deşi auzul său intern absolut a contribuit la faptul că Beethoven a continuat
să compusă chiar surd fiind, copii au putut vedea cum el folosea uneori obiecte
exterioare pentru a simţi mai bine ritmul
pieselor sale.
Astfel că, în partea a doua a întâlnirii, copiii au învăţat ce este ritmul
şi cum se ţine ritmul individual şi împreună prin diverse jocuri:
-
prin bătăi de palme , fiecare compunând un
ritm propriu pe care trebuia să îl ţină paralel cu al celorlalţi.
-
prin compunerea unui ritm care trebuia ţinut cu ajutorul unor borcane umplute
cu grâu sau porumb în proporţii variabile. Sunetele borcanelor variau după cum
erau scuturate sau lovite după un anumit ritm.
-
prin "maşina de scris", fiecare copil reprezenta anumite litere care
trebuiau strigate după un ritm, literele ajutând la formarea unor cuvinte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu