Data: 23 noiembrie 2013
Vârsta: 11-15 ani
Tema: De ce (nu) ne mișcăm?”
Unii își cultivă doar trupul și ajung în tabăra celor „cu mușchi”, alții se târăsc spre tabăra celor „cu creier” disprețuind mișcarea!
Mai sunt însă și unii, e drept, din ce în ce mai puțini, care nedespărțindu-le descoperă ceea ce oamenii din antichitate știau, iar noi am uitat: Mens Sana in corpore sano. (Minte sănătoasă în trup sănătos)
Comoditatea adoarme sufletul. Prin mișcare descoperi că cel mai mare dușman al tău ești chiar tu, iar din această perspectivă, a te învinge pe tine însuți este cea mai importantă luptă a vieții tale.
Frumos a scris Ilie, după întâlnire:
În societatea noastră post decembristă am trecut, aproape
pe nesimțite, de la un mod de viață bazat pe comunicarea față către față
la cel mediat de o interfață virtuală. Consecințele nu sunt doar la
nivelul comunicării interumane ci au consecințe și în ceea ce privește
trupul nostru. Ne mișcăm cu mult mai puțin decât înainte. Adulții
mai au nostalgia copilăriei de altă dată, cu tot ceea ce a însemnat ea.
Din păcate, copiii ultimelor două decenii au din ce in ce mai puțin un
astfel de reper. Dacă a ieși la joacă era un lucru
normal și obișnuit înainte, iar a viziona un film era un eveniment, acum
lucrurile stau exact invers. Pentru copiii de astăzi este un eveniment
să se joace. Ei sunt duși în parc, sunt duși la plimbare, sunt duși la
diverse activități sportive etc. În schimb, este un lucru obișnuit să
stea în fața monitorului sau a smartphone-ului. Implicațiile la nivelul
organismului sunt imense, iar cabinetele de kinetoterapie și ortopedie
constată zi de zi acest lucru.
Întâlnirea noastră s-a vrut un semnal, teoretic (medical), dar și
practic prin care copiii să conștientizeze consecințele lipsei de
mișcare în general, dar mai ales în copilărie, în special. Consecințele
lipsei de mișcare din copilărie se repercutează negativ asupra întregii
dezvoltări psihosomatice, iar conștientizarea ulterioară (maturitate) nu
mai poate aduce organismul la parametrii unui adult care „s-a mișcat” în copilărie!
După abordarea teoretică, în care s-au prezentat consecințele
lipsei de mișcare la nivelul aparatului osteo-articular și circulator,
în cadrul părții practice copii au fost confruntați, prin intermediul
unor exerciții simple de coordonare și întindere, cu propriile stângăcii
și neputințe, datorate lipsei de mișcare. Mișcarea avută în vedere aici
nu este cea sportivă, ci cea de la nivelul deprinderilor și
priceperilor motrice pe care un copil le capătă prin joacă.
Am vrut să conștientizeze și copiii, dar și noi adulții, prin
intermediul lor, că lipsa exercițiului fizic este principala cauză a
debilizării asupra organismului copilului, iar încercările de susținere
pe cale medicamentoasă (vitamine, suplimente alimentare, etc) sunt
drastic minimalizate de sedentarism.
 |
| (încălzirea înainte de întâlnire) |
Cătă Petru (inițiator Alergotura)
Articolul este publicat și pe www.alergotura.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu