sâmbătă, 24 octombrie 2015

Lada de zestre

M-am gândit să scoatem zestrea din ladă și să o arătăm și altora ca noi, care se bucură să vadă modele și semne păstrate.
Bunăoară, le-am rugat pe fetele de la Atelierul de cusături (și nu numai pe ele) să caute pe acasă, pe la bunici, să întrebe, să fotografieze și să ne arate și nouă comorile pe care le are fiecare.


 Cămașa de fete (9-10 ani) am îmbrăcat-o la rugă sau în alte zile de sărbătoare, la biserică, (anii `80) în Sânnicolau-Mare, jud. Timiș. Nu știu cine a cusut-o, nu am întrebat-o pe mama, iar acum, din păcate, nu mai am pe cine întreba... Însă pot fi doar două persoane: bunica Florica sau mătușa mea, tot Florica, cea căreia îi port o deosebită recunoștință.



După acest model am cusut o ie mică.



Costumul întreg de fete l-am purtat, când am mai crescut, nu foarte des, pentru că pe atunci nu știam să-i apreciez valoarea. Țin minte că am fost la rugă mai mulți tineri, în trăsuri, toți îmbăcați în costume populare, însă eu nu mă simțeam în largul meu îmbrăcată astfel.


De la mamă la fiică...




Ia aceasta am găsit-o într-un magazin second hand și am descoperit că are cusut pe ea un model de Mehedinți, ce apare în cartea Elisei Brătianu, Cusături românești.








Niciun comentariu: