Despre iubirea vrăjmașilor, despre har și mântuire (Luca 6, 31-36)

 Încă o duminică, încă o sărbătoare!

Ce motive de sărbătoare avem, pe lângă ziua duminicii, Ziua Învierii Domnului?

- s-a născut un copiluț în comunitatea noastră!

- am primit cu bucurie vizita unor prieteni din altă parohie!

- este a 10-a întâlnire cu copiii, după Sfânta Liturghie, afară, după un timp în care nu ne-am mai văzut!

Ce-am mai învățat?

- Să faci bine, chiar dacă celălalt îți face rău! (Alexandra)

Cum să le traduci copiilor mântuirea și harul lui Dumnezeu despre care a vorbit părintele?

Apucându-ne de treabă:

- am construit un turn, fără uși fără ferestre, în care, sus, ne așteaptă Dumnezeu;

- El ne trimite harul (=iubirea, puterea Lui) - o frânghie;

- noi:

* fie dăm ture în jurul turnului și nu ne interesează să apucăm frânghia ce ne apare în cale;

* fie o apucăm, începem escaladarea și ne încredințăm cu totul Celui care ne ține; fiecare faptă bună ne duce mai aproape de El, însă se mai întâmplă să alunecăm, să cădem, dar o luăm de la capăt până ajungem Acolo sus;

* fie apucăm frânghia, dar la prima încercare, prima căzătură, nu mai depunem efortul de a o lua de la capăt, rămânând acolo unde suntem și dând vina pe alții pentru nereușita noastră.

Copiii au priceput ce au de făcut: au desenat un omuleț agățat de frânghie, cât mai aproape de El! (ideea lor)

Noi?...

Evanghelia de azi: Luca 6, 31-36